Chiar dacă cerul tace

Chiar dacă cerul tace, şi nu ai niciun răspuns la durerea ta, la rana care te doare, la focul inimii tale, tu să mergi înainte! Să nu te lași învins de ispite, de încercări, de suferință.
Dumnezeu a suferit totul, a plătit totul pentru tine.
Jertfa Lui, nu a fost mai mare decât rana ta? Decât focul inimii tale, decât îndoielile tale, decât frământările tale?
Și chiar dacă suferi și gemi mereu și mereu, tot El a plătit prețul mai greu, mai mult, mai scump.
Când nu ai nici o rezolvare la problema ta, la boala prin care treci, la focul inimii tale, atunci tu nu te clătina, nu te tulbura și nu te înspăimânta, căci Cel ce ştie totul îți cântărește suferința și lacrimile toate îți sunt numărate.
Nu dispera când norii apasă greu și rana sângerează...Nu!...Nu!...nu ești chemat să renunți, ci să învingi!
Să învingi îndoiala, să învingi disperarea, să nu faci loc gândurilor negre, ci să biruiești!
Biruința pe care o dorești nu stă în puterile tale, în acțiunile tale, în faptele tale.
Ci ele stau în odăiță, în locul tainic unde sunteți doar voi doi: tu şi El.
Crezi că pentru Domnul e atât de greu să îți dăruiască biruință, la dorința ce o aduci atât de des în fața Lui? 
Nu, nimic nu e prea greu pentru El.
Dar, El dorește să vadă slujirea ta pentru El, dacă e făcută din toată inima sau doar pe baza unor așteptări, pe baza unei făgăduințe ce pare să întârzie a fi împlinită.
Dumnezeu lucrează diferit, cu oameni diferiți, pentru ca unii oameni sunt atât de speciali, de sensibili, încât dacă ai lucra dintr-o dată cu ei, ar ajunge să fie zdrobiți.
Lucrurile înțelepte se plănuiesc cu înțelepciune, pe genunchi, cu zile de post, iar dacă Domnul spune: mergi sau stai, tu trebuie să asculți mai multe de vocea Lui, decât de dorința inimii tale de fiu de Dumnezeu.
Amin.