Am așteptat biruința

Am așteptat ai Tăi zori să se arate,
Şi ani de zile, ceas de ceas am îndurat,
Crezând că poate, te vei lăsa înduplecat,
Dar tot aștept acea zi, de milă să se arate.

Am așteptat în lacrimi şi durere, în nopți de suferință,
Şi încă aștept o izbăvire, un ceas de biruință,
Nu am cerut mult, am stat în umilință  fără  glorii sau lauri,
Din Cerul Tău mi-am făcut scop și tezaur.

Am așteptat un ceas de îndurare, un ceas de ridicare,
Când Tu să vi să mă ridici din starea grea, ce nu-mi găsesc vreo alinare,
Nu am căutat să-mi plâng amarul la frați și la surori,
Căci știam ca doar Tu cunoști ființa mea, și poruncești cât să trăiesc și când să  mor.

Am așteptat să te înduri de cei bolnavi, pe care ți aduc pe braț de rugăciune,
Dar n-am primit răspuns, am așteptat, vrăjmașul a tresăltat de bucurie,
Căci biruința întârzie să apară și sufletu-mi geme în noaptea ce-a târzie,
Zadarnic oare cer îndurare? Zadarnic sunt zilele de post şi rugăciune?

Nu înțeleg a Ta lucrare, nici zdrobirea nici prelucrarea, nici pregătirea,
Dar, Stăpâne bun, atât cât pot, eu vreau să capăt din mâna Ta și mila şi-ndurarea,
Nu mi-am înălțat sufletul în mândrie, nu am cautat slava deșartă,
Am stat smerit şi în tăcere, căci mă temeam de Tine, tu Domn şi eu o scamă.

Şi încă aștept o rezolvare, o biruință, un ceas de îndurare,
Şi-n Cer se strigă îndurare, un verdict la dosarul suferinței,
Căci filele de încercări, se răsfoiesc de către îngeri, ei strigă: îndurare Stăpâne!
Căci lacrimile, rugăciunile și posturile sunt toate notate în Carte!

Cetele de îngeri adună tot în calculul lor îngeresc,
Și zile cu soare și zile cu nori, și faptele bune şi tot ce a fost duhovnicesc,
Adună şi-adună, filele se înmulțesc, cartea e plină de lacrimi, o Tată nu vezi?
Se întreabă îngerii între ei: pecetea Părinte, rosti-va sentința, tu crezi?

E liniște, un ceas amuțit se aude, un sunet încet,
Un om îmbătrânit de zile, se apropie încet, încet,
Cu haina scăldată în sânge, un miel înjunghiat, dar iată-L că vine,
Iar îngerii în sunet de arfă lăudând, e Sfântul, Sfânt, Sfânt, Mielul iată-L că vine!

Cu fața senină şi inima caldă în piept rostește sentința, un glas Dumnezeiesc,
Dau viață, şi nu moarte! Dau putere şi vindecare! Dau biruința!
Căci gândurile Mele sunt gânduri de pace, am un viitor și o nădejde cu voi cei preaiubiți,
Sunt Dumnezeu, Eu ridic pe cel slab, înviorezi inimile zdrobite şi le întăresc!

7 Decembrie 2018 - N







Comentarii

Postări populare