Lacrimile sufletului.....

                                                 

 „Lacrimile sunt cuvinte pe care inima nu poate sa le rosteasca”

         O lacrima intotdeauna are radacini mai adanci decat un zambet.

         Lacrimile sunt ca focul, ard.

        Voi ajunge vreodata atat de pur, ca nu ma voi putea oglindi decat in lacrimi de sfinti?
 

        Nu exista fete mai adevarate ca acelea pe care le inunda plansul. E cu mult mai bine sa plangi   de    bucurie decat sa te bucuri de lacrimile altuia.

Inteleg si astept lacrimile. Ele sunt ploaia in care se topeste primejdia furtunii, descarcarea trufiei si daruirea iertarii.

Lacrimile sunt gheata sufletului care se topeste.

Este atat de tainic taramul lacrimilor!

Sunt lacrimi asa de grele si de fierbinti, incat ochii nu le pot plange; ele zac in inima arzand-o.

Lacrimile sunt limbajul mut al durerii!

Lacrima este un diamant al sufletului, zămislit din contopirea vieţii cu suferinţa.

Lacrimile sunt pure cristale cereşti dar nimic nu e mai trist decât o lacrimă ce ofileşte un zâmbet.

Şi toate trec, tot ce îţi apasă sufletul trece. E tare minunat când după lacrimi amare îţi apare un zâmbet de neegalat. Eu voi zâmbi pentru Domnul,dar voi?

  
 

     Cuvintele sunt lacrimile celor care ar fi vrut asa de mult sa planga si nu au putut.

     Adeseori ochii plini de farmec care scanteiaza raspandesc si cele mai multe lacrimi.

Ziua ochii se lauda cu privirea, iar cand se insereaza, ochii n-au decat lacrimi. Atunci ei spun luminii: "Acum mi-am dat seama ca, datorita tie, te vad si pe tine".

Iti ascunzi plansul sub valul surasului.

Plangem adesea. Uneori lacrimile nu mai pot fi oprite indiferent de forta psihica prin care iti comanzi

sa te opresti. Se pravalesc mai tare pe obraji, eliberand cu ele tensiuni si multa energie. 'Lacrimile

 sunt istorisirea durerii', citeam candva. Si asa este. Atunci cand cuvintele sunt prea lipsite de putere

sa vorbeasca despre cele ce sunt in sufletul tau, lasi lacrimile sa spuna. Din pacate, de cele mai multe

  

ori, suntem chiar stigmatizati si invinuiti pentru ele... Suntem acuzati de slabiciune, cand de fapt lacrimile ne fac mai puternici.